RSS

Arhive pe etichete: surori

De azi (reloaded)

Mai este FIX mai putin de o luna pana termin cu sesiunea asta. Sesiune care nici nu a inceput. Una peste alta, imi face bine sa imi pun neuronii la treaba, care prea s-au lenevit in ultima vreme. Si sa imi ocup mintea cu ceva, care altfel se ocupa singura. Si mintea mea nu e cineva pe care ai vrea sa lasi in libertate sa umble de capul ei. Ca nu se stie unde ajunge. Daca ajunge. Si daca nu se razgandeste si se intoarce, ca nu ii place „how things turned out”.
Apropo (de mintea mea), zilele astea am trait in Zona Crepusculara. Ori asta, ori retelele telefonice chiar au luat-o razna (varianta oficiala). Ca doar mi-am sunat si eu sora sa ii spun „La multi ani” de revelion si dupa vreun minut am auzit vocea unuia care imi spunea ca sora e la buda. Da, la buda. Cum vine asta? Si imi inchide telefonul cu „No bine, pa”. Sora cu care am vorbit apoi si mi-a zis ca telefonul era la ea in mana si ca numai la buda nu fusese atunci, fusese la poza. Dar asta nu explica prezenta domnului care imi spunea calm la telefon „no, nu-i aici, nu. e la buda. no bine, pa pa”. Iar eu contrariata incercam sa imi dau seama ce se intampla, doctore??

Ei, da. Ce sa zic. Interesting times we live in, young padawan.

Reclame
 
Scrie un comentariu

Scris de pe ianuarie 4, 2010 în Ale mele

 

Etichete: , , , , , ,

(Prieteni si prietenii) 2. Sora (surora, sormea, sister(hood))

Al doilea VIP din viata mea este nimeni altcineva decat unica si inconfundabila mea sora:D. Este bine de stiut ca este o sora mai mare decat mine. Asadar, in copilarie, ea era sefu’. Ma bucur ca pot spune k mi-am trait copilaria cu cineva, cu care am avut ocazia sa imi impart jucariile, bomboanele, inghetata, patul, cartile, prietenii..si timpul in general. Cu care m-am jucat cu pernele si cu papusile. Cu care m-am uitat la „Cafeneaua groazei”. Nu de alta, dar altfel as fi crezut ca e doar in capul meu :). Cu care ma pot uita la filme si cu care ma pot certa ori de cate ori am chef pentru ca in urmatoarele 5 min vom fi impacate.

Relatia noastra este una cu nabadai. Dar asta nu e ceva nemaivazut intre copiii cu aceeasi parinti :)). Ne certam pe orice: cine se duce la paine, cine intinde rufele, cine spala vasele, cine face mancare, cine stinge lumina…si lista poate continua. Este un sir divergent, pentru ca tinde la infinit (geeky joke, i know, dar ma pregatesc pentru mariri la analiza:D ).

Si chiar daca uneori ne scoatem din minti, in ultimul timp ne intelegem mai bine. Prefer sa cred pentru ca am crescut, nu pentru ca ne vedem mult mai rar :D. Vorbim, ca niciodata, inainte de culcare verzi si uscate. Nu ne uitam una fara cealalta la „Desperate Housewives” pe care il comentam pana la epuizare. Suntem fane inraite ale fetelor Gilmore. Mancam impreuna de fiecare data cand avem ocazia. Ea stie ca mie nu imi place sa sterg vasele, asa ca ma lasa pe mine sa le spal. Imi face cafeaua de dimineata si strange dupa mine cand imi „uit” hainele aruncate. Ma cearta daca stau pana tarziu si imi zice sa ma dau cu crema sa raman tanara si frumoasa. Este stilistul meu, pentru ca ma ajuta sa imi aleg hainele. Si o sursa de genti, pentru ca ea are multe si eu aproape nici una. Este foarte organizata si ordonata, spre deosebire de mine:D. (putin prea ordonata, if you ask me:P )

Asa ca e bine sa ai o sora. Chiar daca peste ani si ani, tot tu vei fi cel care merge, pe ploaie, sa ia ceva bun:D

 
Scrie un comentariu

Scris de pe septembrie 17, 2009 în Ale mele, Povesti

 

Etichete: , , ,