RSS

Arhive pe etichete: SF

Sfarsitul copilariei – Arthur C Clarke

Sfarsitul copilariei

Nu stiu despre voi, dar eu nu am mai citit nimic de domnul Arthur pana sa pun mana pe „Sfarsitul copilariei”. Nu mai tin minte cu ce ocazie am cumparat-o, dar vrand sa fac o pauza de la seria „Sword of truth” a lui Goodkind, am citit descrierea de pe spate (din nou 🙂 ) si m-am apucat curioasa sa o citesc. Si curioasa am tot ramas pe parcursul intregii carti, caci extraterestrii care poposesc intr-o buna zi pe Pamant – overlorzii cum ii numeste omenirea – sunt plini de mister. De la infatisare la adevaratul lor scop, cartea ridica o multime de intrebari carora le vei afla raspunsul o data cu restul omenirii, nu mai devreme! Caci nu poti cunoaste decat daca esti pregatit pentru ceea ce vei afla…

Overlorzii aduc pacea pe Pamant, si astfel oamenii ating utopia de mult visata. Fiecare e liber sa faca ce vrea, sa isi urmeze pasiunile, caci banii nu mai sunt o problema. Ei continua insa sa monitorizeze omenirea, ca pe un exponat rar intr-un muzeu, studiindu-l indeaproape si incercand sa inteleaga. Insa adevaratul scop al overlorzilor este acela de a „mosi” omenirea spre un alt nivel existential.

Pe langa faptul ca am fost urnita de o dorinta continua de a afla de ce? cine sunt? ce se intampla? cum arata planeta acestor fiinte?, cartea mi-a placut pentru ca ridica probleme cu care omenirea inca se confrunta, insa rezolvarea lor e una la care nu ne-am gandi, sau am considera-o putin „trasa de par”.

De ce? Pentru ca titlul vorbeste despre sfarsitul copilariei omului ca civilizatie si ca individ. Caci planul de existenta catre care toate religiile aspira, intr-un mod mai mult sau putin evident, este contopirea cu Creatorul, aderarea la un fel de Constiinta Universala. Constiinta care, in cartea lui Clarke, desi misterioasa si rareori pomenita, pare la fel de dornica de contopire ca si omul si la fel de avida de cunoastere ca si acesta.

 

Recomandata? Foarte! 🙂

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe Iunie 26, 2014 în carti, Uncategorized

 

Etichete: , ,

We cannot go back, that’s why is hard to choose – Mr nobody

Actiunea se intampla in februarie 2095. Domnul Nobody e ultimul muritor de pe pamant care va muri de batranete. Sau cel putin asta crezi la inceputul filmului.
Dupa ce sora mea mi-a aratat trailerul, abia asteptam sa ma uit la el. Nu, nu pentru ca joaca Jared Leto in el, desi recunosc ca „was a nice touch”, dar parea un film frumos, cum nu am mai vazut demult. Needless to say, nu am fost dezamagita, ba chiar mi-a depasit asteptarile.
In final, mi s-a parut un film despre iubire, sau despre toate iubirile pe care le-am fi putut trai, daca am fi facut o alta alegere undeva in timp, daca am fi avut curajul sa spunem ce simtim.
Povestea lui Nemo incepe dinainte ca acesta sa se fi nascut, intr-un loc unde toate sufletele bebelusilor asteapta sa isi aleaga parintii. Ideea unui narator copil mi s-a parut geniala, mai ales ca acesta avea un accent britanic care dadea scenelor si filmului in sine un farmec si mister aparte.
Scenele din viata lui Nemo se intretaie, si pe ici pe colo, poti gasi lucruri comune – unul ar fi frica de apa si inecul. Ideea in jurul careia se invarte filmul este aceea a alegerii, si cum indiferent ce alegere am facut, aceea este cea corecta. Nu am cuvinte sa descriu senzatia pe care o lasa filmul dupa ce se termina. Este una de confuzie, pentru ca desi pare ca lamureste tot puzzle-ul vietii lui Nemo, tot mai ramai cu intrebari fara raspuns. Este o senzatie care iti spune ca trebuie sa mai vezi filmul inca o data, acum cu o alta perspectiva asupra actiunii, poate poate o sa fie totul mai clar.
Cateva momente mi-au ramas insa in minte. Una este a unor biciclete plutind in spatiu, tot ce a mai ramas dintr-o nava de calatorie interplanetara. Ar mai fi documentarele filmate de Nemo, unde prezinta concepte cuantice – ca timpul (si teoria corzilor). Sunt imaginile din camera cu sufletele bebelusilor si Ingerii Tacerii. Si Nemo nestiind sa aleaga intre cei doi parinti ai sai. Pe langa asta, Nemo copil povestind cum si de ce a ajuns sa ploua intr-un moment anume, sau de ce i s-au rupt sireturile. Dar trebuie sa vedeti filmul ca sa intelegeti la ce ma refer. Asa ca….watch it!
„We cannot go back. That’s why is hard to choose. You have to make the right choice. As long as you don’t choose, everything remains possible.”

 
2 comentarii

Scris de pe August 28, 2010 în Alice in Tara Minunilor, filme

 

Etichete: , , , , ,

De azi (reloaded)

Mai este FIX mai putin de o luna pana termin cu sesiunea asta. Sesiune care nici nu a inceput. Una peste alta, imi face bine sa imi pun neuronii la treaba, care prea s-au lenevit in ultima vreme. Si sa imi ocup mintea cu ceva, care altfel se ocupa singura. Si mintea mea nu e cineva pe care ai vrea sa lasi in libertate sa umble de capul ei. Ca nu se stie unde ajunge. Daca ajunge. Si daca nu se razgandeste si se intoarce, ca nu ii place „how things turned out”.
Apropo (de mintea mea), zilele astea am trait in Zona Crepusculara. Ori asta, ori retelele telefonice chiar au luat-o razna (varianta oficiala). Ca doar mi-am sunat si eu sora sa ii spun „La multi ani” de revelion si dupa vreun minut am auzit vocea unuia care imi spunea ca sora e la buda. Da, la buda. Cum vine asta? Si imi inchide telefonul cu „No bine, pa”. Sora cu care am vorbit apoi si mi-a zis ca telefonul era la ea in mana si ca numai la buda nu fusese atunci, fusese la poza. Dar asta nu explica prezenta domnului care imi spunea calm la telefon „no, nu-i aici, nu. e la buda. no bine, pa pa”. Iar eu contrariata incercam sa imi dau seama ce se intampla, doctore??

Ei, da. Ce sa zic. Interesting times we live in, young padawan.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Ianuarie 4, 2010 în Ale mele

 

Etichete: , , , , , ,

Nici o zi fara o carte

Sunt o mare amatoare de literatura fantasy si SF. Pentru toti cei asemenea mie, editura Nemira este o adevarata mina de aur. Insa nu numai atat. Cei de la Nemira te indeamna sa cumperi o carte de la ei si sa ii faci recenzie. Daca le place, ti-o publica pe site si ca premiu primesti un cupon de reducere 100% cu care iti poti cumpara orice carte doresti. Daca nu iti place atat sa citesti ce scriu ceilalti, cat sa fii citit, poti scrie pentru revista online Nautilus si primesti, la fel, reducere 100% pentru urmatoarea carte comandata. Colectiile de fantasy merita citite cu siguranta,cum ar fi seria „Avalon” si „Cantec de gheata si foc”. Daca ti-a placut Robert Jordan, sau Tolkien, iti vor placea sigur si Marion Zimmer Bradley si George Martin.

Acum citesc volumul 2 al seriei „Cantec de gheata si foc”, si abia astept sa ajung si la vol 3 – atatea au fost momentan traduse. O alta serie care mi s-a parut foarte interesanta este trilogia „The Age of discovery” de Michael A. Stackpole, tot de la Nemira, pe care am de gand sa mi-o comand candva, dupa ce imi mai completez restul seriilor incepute.

daybreak

O alta editura care a castigat mult teren in ultimul an este Tritonic. Am inceput cumparand „Pulbere de stele” de Neil Gaiman, apoi „Magia pentru incepatori” de Kelly Link. Vreau sa cumpar intreaga serie „Amber” a lui Roger Zelazny, momentan am comandat primele 2 volume, sunt la oferta, 5 lei/vol. De Roger Zelazny am citit „Lordul Luminii” (vezi recenzie). De la Tritonic am mai citit „Zanele punkiste din New York” de Martin Millar, care mi s-a parut ca seamana mult cu stilul lui Tom Holt (care, la randul lui, seamana cu Terry Pratchett), drept urmare mi-a placut :D.

Momentan, acestea sunt editurile mele preferate, pentru ca colectiile lor F&SF imi merg direct la suflet :D. Imi placea si RAO, pentru publicarea lui Terry Pratchett, Tolkien si Robert Jordan. Dar acum, de cand nu mai au un site functional, ma abtin de la comentarii, poate poate isi revin :D.

Happy reading!

 
Scrie un comentariu

Scris de pe August 9, 2009 în carti

 

Etichete: , , ,