RSS

Arhive pe etichete: haruki murakami

Autoportretul scriitorului ca alergator de cursa lunga – Haruki Murakami


Cartile lui Haruki au darul de a te tine langa ele pana la ultima pagina. Cartea mentionata este insa, un fel de autobiografie, cu numeroase introspectii. Este o cale spre Murakami, scrisa in stilul sau inconfundabil. M-a facut sa il admir pentru perseverenta, pentru ca isi urma (si isi urmeaza) scopuri bine stabilite. Pentru ca eu, de nenumarate ori m-am apucat, ca si el, si de alergat, si de scris, dar nu am fost sub nici o forma de cursa lunga.
Exista un pasaj pe care as vrea sa il mentionez, referitor la alergatul intr-un ultramaraton (ceea ce inseamna o distanta de 100 km). Descrie aici o stare de intelegere profunda a existentei, care mi s-a parut asemanatoare cu starea de meditatie spre nirvana, descrisa prin tehnicile hinduse. Faptul ca alergatul era pentru el mi se pare adevarat doar prin prisma acelei experiente, pe care el o descrie schimbatoare, moment in care il paraseste pentru o scurta perioada pasiunea pentru jogging. E ca si cum ar fi atins un punct cheie al existentei sale, un tel despre care nu stia decat dupa ce l-a indeplinit. Un checkpoint vital, de unde nu se mai poate intoarce.
Nu a fost your ordinary (a se citi „bizzare”) Murakami novel. Dar mi-a placut. La urma urmelor, cum ar fi putut sa nu imi placa?

In alta ordine de idei, inca resimt efectele statului acasa…pentru care sunt profund recunoscatoare. Pentru ca mi-a readus bucuria de a citi :).

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe August 20, 2011 în carti

 

Etichete: , , , ,

In noapte – Haruki Murakami

Haruki Murakami este unul din scriitorii mei preferati. Daca ar fi sa ii descriu stilul, ar fi asemanator cu cel al lui Eliade, si cand spun asta ma refer la acel „extraordinar” care a patruns in cotidian – cum auzeam mereu cand discutam vreo nuvela pe la liceu. Este un scriitor japonez, contemporan noua:D, publicat in Romania la editura Polirom, unde se bucura de o serie de autor, numai pentru el!:).
M-am apucat sa citesc „In noapte” in mare parte pentru ca uitasem la camin cartea pe care o citesc in momentul de fata si acest lucru l-am realizat cand am vrut sa citesc in tren si mi-am dat seama ca nu am ce. Asa ca m-am gandit ca macar pe drumul de intoarcere sa am ce face, in caz ca ma plictisesc. In plus, am constatat cu stupoare ca aveam in biblioteca 2 carti (!!!) de Murakami pe care nu am apucat sa le citesc, iar acest lucru trebuia remediat cat mai curand.
Dar sa revenim la carte. In primul rand, este o carte scurta. De genul, se citeste in cateva ore. Nu e nici foarte sofisticata, cum tind sa devina cartile lui Murakami la un moment dat in actiune, insa are anumite pasaje, respectiv personaje, care ridica „some major” semne de intrebare. In al doilea rand, asa cum spune si titlul, toata actiunea se petrece noaptea, mai exact intr-una singura. Naratorul se plimba printre mai multe personaje si le observa, uneori distingandu-se clar ca un personaj tert, care doar priveste, neavand voie sa influenteze actiunea. Ca numar de personaje, acestea se pot numara, excluzandu-le pe cele care au doar o replica sau doua, pe degetele de la o mana. Fiecare are anumite traume, serioase sau mai putin serioase, din copilarie, cu care traieste si se impaca in prezent (19-20 ani), insa relatarea lor este ceea ce face din personajele lui Murakami ceva special. Toate dialogurile din cartile lui au marea calitate de a fi extrem de profunde (si poate o data cu asta nu foarte verosimile) si totodata de a ridica intrebari si probleme cu care ne confruntam toti, macar o data in viata.
Apoi, mai este problema timpului. Timp care capata noi puteri si dimensiuni o data cu venirea noptii, insa se topeste in realitate la rasaritului soarelui.
In concluzie, dupa ce m-am chinuit din rasputeri sa nu dezvalui din actiune, caci asta ar fura din farmecul lecturii, recomand aceasta carte cu toata caldura. Si o data cu ea si pe Murakami. Merita citita, poate de 2 ori, caci desi este scurta, starea de confuzie pe care o traiesti cand ai inchis cartea este nelipsita. In timp ce scriam, mi-am adus aminte de niste „semne” presarate prin carte despre care chiar nu imi pot da cu parerea, pentru ca nu stiu ce semnificatie sa dau evenimentelor…
So anyway…read it! 🙂

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Noiembrie 15, 2010 în carti

 

Etichete: , , , , , ,